40 de zile, Chris Simion


E Saptamana Mare si cu totii, in preajma sarbatorilor, tindem sa fim mai buni, mai cinstiti, mai fara de pacate. Tinem post, ne abtinem de la a vorbi urat, incercam sa ne abtinem de la a gandi urat, si in general, facem lucruri bune si frumoase. Bine ar fi sa purtam atitudinea asta tot anul, sa ne curatam sufleteste, sa ne vindecam de rautate, sa fim mai deschisi si mai binevoitori in fiecare zi. Frumos ar fi sa fim mai buni nu pentru ca ne-ar putea pedepsi vreo forta suprema, ci pentru ca asa e firesc si pentru ca bunavointa, adevarul, compasiunea, toleranta si empatia trebuie sa ocupe locurile fruntase pe scara de valori a fiecaruia dintre noi.

Am citit in perioada asta romanul lui Chris Simion - "40 de zile". Exista, pe lumea asta, carti care vindeca. Si scrierea lui Chris exact asta face. E bine s-o citesti oricand, dar as recomanda-o in primul rand celor care sunt la rascruce de drumuri sau celor care trec printr-o criza existentiala. Cumva insa, simt ca aceasta carte se citeste foarte bine in perioada Pastelui. Cartea deschide, cu siguranta, porti catre sufletul celui care o citeste. E un roman-basm care-ti deschide pofta de adevar si de frumos si care vorbeste despre calatoria spre sine si eliberarea sufletului. Trebuie sa ai o anumita dezvoltare spirituala si o anumita stare ca sa intelegi scrierea lui Chris, numai asa cartea iti ofera raspunsuri la intrebari - doar cand esti pregatita sa le asculti. Romanul ne indeamna sa luam o pauza de la agitatia care ne inconjoara si sa cautam sa ne apropiem de adevar. E un joc al introspectiei si al regasirii de sine. E povestea oamenilor-cactusi care incearca sa-si elibereze sufletul de povara minciunilor. E povestea celor care-si curata sufletul de tot ceea ce e neadevar, ura sau rautate.

"40 de zile" este o carte despre Floarea Soarelui si Zmeul Albastru. Floarea-Soarelui ramane singura dupa ce Zmeul Albastru a parasit-o fara sa-i spuna un cuvant, fara nicio explicatie. Floarea Soarelui nu se mai regaseste in relatie, si nici nu se mai recunoaste in propria persoana. Nu-si mai gaseste locul in povestea pe care au construit-o impreuna. O macina lent durerea pierderii Zmeului Albastru. Pe parcursul celor 40 de zile invata cunoasterea de sine, trecand de la suferinta la regasire, constientizare si valorificare. Romanul se compune din 40 de e-mailuri, cate unul pe zi. Sunt 40 de zile de reflectie, de curatare sufleteasca, de purificare a sentimentelor, de clarificare si de regasire a eului pierdut in relatie. Sunt 40 de zile in care Floarea Soarelui isi cauta pacea interioara.

Cartea se poate cumpara de aici. Daca planuiesti s-o daruiesti cuiva drag, insoteste-o de un parfum discret, ale carui note te indeamna la meditatie si introspectie, pe care il poti cumpara accesand linkul "parfumuri dama".

Mai jos am extras cateva citate din cartea lui Chris Simion:

Traim absurd. Cand un om isi deschide sufletul neconditionat, ne speriem, suntem sceptici sau ne batem joc de el. Reactionam la ceea ce suntem, la neputinta si slabiciunea noastra.

Trebuie doar sa ai rabdare. Nimic nu se intampla mai devreme sau mai tarziu. Toate se intampla exact atunci cand trebuie.

Demnitatea este punctul de unde incepe cursa. Inseamna in primul rand sa nu aluneci spre iesirea din tine, spre abandom. Orice forma de nepasare de sine este o tradare de sine. Cum sa fii onest cu celalalt daca nu esti cu tine?

Oamenii nu sunt ceea ce arata ca sunt, pentru ca nu se cunosc. Atunci cand se izbesc de ei insisi, de cele mai multe ori se reneaga. Imi plac oamenii care nu vorbesc in citate si care nu traiesc prin deciziile altora.

Libertatea poate fi o trauma daca te bucuri de ea atunci cand nu esti pregatit. Omul nu retine ceea ce ii face rau, el retine doar bucuriile, caci ele il apara in mod superficial. Teama este insesizabila si nu se inregistreaza constient. Transferul propriei frici in persoana celuilalt, ceea ce nu esti in stare sa faci tu spui că nu poate sa faca celalalt.

Iubirea este singura care te poate determina sa renunti la tine pentru celalalt. Nu stiu alt sentiment care sa te determine sa simti asta. Orice analiza incerci pe seama iubirii e razboi pierdut. N-are logica. Cand iubesti, faci lucruri nebunesti pentru altii. Esti in stare de orice. Ceea ce nu te defineste in mod obisnuit. Nu stiu ceva peste. Toate afrodiziacele sunt sub. Extazul obtinut din iubire bate cocaina, LSD-ul, rupe iarba, n-are adversar. Daca drogurile iti prajesc  creierii, iubirea iti prajeste sufletul. Singura diferenta este ca arderea asta nu produce cenusa, ci aripi, nu coboara, ci inalta.

Share Button

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *