Criza-i de vina ca nu suntem acolo unde vrem sa fim. Nu stim exact cum ne-a afectat criza pe noi, exemple concrete nu avem, dar sigur e raspunzatoare pentru stagnarea noastra si pentru lipsa noastra de actiune. Suntem maestrii in a gasi motive pentru care NU facem lucrurile sa se intample, in loc sa ne concentram pe solutii eficiente si concrete. E mai usor sa stam pe locurile noastre confortabile si sa blamam orice altceva pentru insuccesele noastre, decat sa ne punem pe treaba si sa muncim.
Criza e-n noi si in mentalitatea noastra, si nu mai trece pentru ca o intretinem cu credintele noastre.
Gandim ca noua nu ne surade norocul. Nu luam in calcul faptul ca ne sabotam singuri sansele cand le masuram pe ale altora in loc sa ne ingrijim de propria persoana. Si avem intotdeauna senzatia ca ceilalti s-au nascut sub vreo stea norocoasa, si de-aia sunt acolo unde sunt.
Normal ca pe asa o recesiune nu mai faurim nici visuri. Ne paralizeaza teama de a o lua de la zero. Ne sperie gandul de a fi incepatori, mai ales daca-l raportam la varsta pe care o avem, indiferent despre ce cifra vorbim. Alergam intre casa si job si nu mai avem nici timp, nici energie sa facem ceea ce ne place, iar rezultatele nu-s pe masura asteptarilor.
Eu nu cred ca exista oameni cu adevarat mediocri. Cred ca exista doar oameni in meserii nepotrivite, sau victime ale circumstantelor.
Einstein spunea ca "Toti suntem genii. Insa daca judecam un peste dupa abilitatea sa de a se urca in copaci, el va trai toata viata crezand ca e prost".
De-aia e important in viata sa mergi in directia care-ti place si care ti se potriveste. Indiferent cat de tarziu incepi, indiferent de obstacole, e singura cale de a obtine excelenta :)
