Timpul trecut


Am crescut cu convingerea ca timpul trecut are valoare doar atunci cand nu-l contorizezi. Cele mai frumoase momente din viata nu se pot ingradi in ore, minute sau secunde, ceea ce conteaza este doar intensitatea lor. Si de aceea, nu pot si nici nu vreau sa-mi masor timpul cu precizie de ceas elvetian.

Ceasurile de dama de la Fossil Romania sunt minunate accesorii de masurat timpul, dar valoarea unei ore sta in modul in care ti-a trecut prin viata. Si pot sa-l numesc timp trecut cu folos pe acela care m-a ajutat sa cresc, sa invat, sa ma dezvat uneori. E timp trecut cu folos timpul petrecut la o cafea cu o prietena draga, timpul petrecut cu o carte buna, timpul petrecut la un spectacol deosebit, timpul petrecut cu oameni de calitate.

Eu cred in timpul destinat lucrurilor simple si atat de aducatoare de liniste sufleteasca. Cred in timpul care ne educa si cred ca timpul are valoarea pe care i-o dai. Cred in timpul care aduce un plus de valoare, nu in cel care adauga doar ani la varsta din buletin. Cred in timpul care se sincronizeaza. Dar nu cred in timpul la negativ. Nu cred in lipsa de timp si nu cred in timpi nepotriviti. Cred ca acolo unde timpul exista la forma negativa, vorbim mai mult de lipsa de vointa. Nu cred in timpul care ne ameninta cu nemultumirea de sine daca n-am bifat o casatorie si doi copii pana la o anumita varsta. Oamenii frumosi, buni, reali, autentici, isi asuma trecerea timpului ca pe un accesoriu pretios, si nu fac din asta o unitate de masura pentru toate neimplinirile.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *