Infidelitatea e de gen feminin 2


Am rasfoit zilele trecute ceva reviste mondene. Online, evident, mie nu prea-mi vine sa le cumpar, ca mi-e jena. De Yalom mi-e jena, si de Bukowski, sunt scriitori pe care imi tot propun sa ii citesc de cateva luni, si de-abia acum am ajuns la ei.

Revistele astea sunt intr-o perpetua si neobosita intrecere in a rezolva misterele relatiilor. Care culmineaza cu eterna intrebare "de ce insala barbatii?".  Sau, daca nu iti explica de ce, iti spun ce sa faci ca sa preintampini asa o tragedie. Si daca totusi te-ai impiedicat de ea, un al treilea gen de articole iti arata cum sa te ridici cu gratie, sa te faci ca n-ai cazut si sa depasesti elegant momentul.

Toate insa par a merge pe aceeasi idee: infidelitatea e apanajul barbatilor. De parca infidelitatea ar fi de gen masculin.

Pai, intr-o lume in care feminismul e in floare, intr-o lume in care am cerut si-am obtinut drepturi egale cu barbatii, oare sa nu-si doreasca femeile egalitate si din punctul asta de vedere?

Nu, eu chiar nu cred ca infidelitatea este preponderent la masculin. Dar sunt convinsa ca opinia publica e mai indulgenta cu ei. Majoritatea, adica noi femeile. Ca din cate am inteles din statistici, suntem populatie majoritara.

De altfel, predispozitia spre poligamie a barbatilor este perfect fundamentata stiintific: se pare ca aria din creier corespunzatoare sexului este de trei ori mai mare la barbati decat la femei. In mod ciudat compensatoriu si nu neaparat echitabil, aria corespunzatoare emotiilor este mai mare la femei decat la barbati.

Deci in principiu, sub egida instinctului Darwinist de a-si lasa cromozomii pe la orice dispusa, barbatii vor mult-si-cum-o-fi, iar femeile vor putin-da'-bun. Insa si ele vor, si in prezenta stimulentului psihic, vor consimti la duplicitate.

Barbatii si femeile insala in egala masura. Doar motivele pentru care o fac sunt diferite. Femeile au intentia, dar nu au curaj de cele mai multe ori, sau le lipseste factorul declansator, iar barbatii au curaj chiar si cand nu au intentie. Si poate se materializeaza mai mult la ei.

Acum, e perfect adevarat ca nu te poti prezenta in fata vreunui avocat sa demonstrezi un adulter...psihologic, dar vinovatia morala, daca mai crede cineva in asa ceva, e a amandurora :)

Share Button

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

2 thoughts on “Infidelitatea e de gen feminin

  • GHERDA

    buna .adevarat .cauzele sunt genetice , poligamia este descrisa si in Biblie .barbatul are instinctul de vanator inascut atat pt hrana cat si pt femei si nu cunosc niciun barbat sa refuze o partida ,,,femeile sunt foarte selective ,au nevoie de dragoste adevarata .este enorm de spus ,mai ales ca sunt barbat .pa