Cea care tace 2


Sunt introvertita de fel. Nu-mi confirm prezenta in locuri in care nu-mi doresc sa fiu, nu ma asociez cu persoane care nu imi plac, si nu vorbesc decat atunci cand parerea mea poate sa faca diferenta. Ma recunoasteti usor dintr-o mie de persoane... eu sunt cea care tace. Tacerea nu ma stanjeneste, sunt foarte confortabila cu mine si cu gandurile mele, si le prefer oricand in fata pateticelor discutii despre vreme.

Nu cred in conversatii de complezenta si nu urmaresc socializarea cu orice pret. Iar daca un schimb de idei nu ma lasa mai bogata, inseamna ca eu mi-am ales gresit interlocutorul, si ne-am irosit timpul reciproc.

Insa, merita sa deschid gura pentru lucrurile in care cred. Pentru parerile la care tin, si pe care le pot sustine cu argumente puternice, durabile, construite in timp.

Credintele mele sunt copiii mei. Si ma gandesc uneori ca, daca mi-ar contesta cineva copilul, daca mi-ar spune ca e rau, sau gresit, sau l-ar jigni in vreun fel, as fi, asa cum este si firesc, cel mai aprig aparator. N-ar mai ramane nimic din ... cea care tace.

La fel e si cu parerile personale. Poate sa fie o lume intreaga impotriva lor, eu le pot sustine stand in picioare, cu fruntea sus, in fata oricui. Pentru ca le-am crescut si le-am dezvoltat pe masura ce eu am crescut si m-am dezvoltat. Le-am testat, si le-am supus experientei. Le-am probat durabilitatea in timp si constanta. Si intr-un final ... le-am infiat :)

Share Button

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

2 thoughts on “Cea care tace

  • GHERDA

    buna.sunt de acord in totalitate .gandim ,,cred eu identic si nu suntem singuri ,unici .orice parere ,credinta imi face placere doar mie ,sigur este o stare de bine cu care te obisnuiesti chiar daca acelasi lucru pentru altul este opusul.s fie genetic ? greu de dovedit .gandesc ca Freud pe care il admir ,altii il combat .uite alta credinta pe care o am despre el . pa

    • ralucavigheci Post author

      Si eu il admir pe Freud 🙂
      Si cred ca parerile personale sunt evaluate in functie de argumente. De cat de puternice sunt ele. Cand ai intr-adevar ceva de spus, cand ai argumente puternice, rationale, care sa te sustina, nu vad niciun motiv pentru care sa nu deschizi gura 🙂 Pentru toate celelalte cazuri, e important sa asculti si ce vor altii sa exprime. Asa se intampla evolutia 🙂